„Faceti dreptate celui slab si orfanului, dati dreptate nenorocitului si saracului, scapati pe cel nevoias si lipsit..”  Psalmul 82:3-4

 

Cine sunt copiii strazii?

In preumblarile noastre zilnice intalnim drama existentei unor copii fara copilarie. Societatea le-a gasit si un nume: copiii strazii. Pe strazile oraselor, ii vezi cersind, mergand in grupuri, in preajma pietelor, garii si marilor magazine. Incercand sa se sustraga de la responsabilitatea fata de copiii strazii, societatea le mai spune hoti, aurolaci, vagabonzi sau, folosind un eufemism, cavalerii desisurilor. Nu de putine ori, ei sunt priviti cu detasare, li se intorce spatele cel mai adesea pentru a nu le mai vedea mizeria, pentru a nu le mai simti mirosul.

In timp ce noi stam si-i privim de pe margine, ei duc o lupta mult prea grea si mult prea nedreapta. S-au adaptat la haosul strazii si recurg la orice pentru a supravietui: cersesc, spala parbrize, fura sau chiar isi vand singurul lor bun-trupul. Cand se apropie seara, noi ne retragem multumiti spre familiile si casele noastre, inchizand usa dupa noi. Afara raman ei, mai flamanzi si mai goi, mai descurajati si mai singuri. Au fost alungati din nou. Cuprinsi de tristete, se intorc in bezna canalelor sau in ghenele de gunoi. Flamanzi si disperati, sufla in pungile cu aurolacul care le amorteste stomacul si le intuneca mintea. Impinsi pe strada de saracie, de maltratare si de abuzurile suferite de mici, de lipsa dragostei, acesti oropsiti traiesc o viata de teroare, fara perspectiva unui viitor mai bun..

Ca urmare a diverselor activitati desfasurate zilnic pe strada, am realizat ca acesti tineri oropsiti ai societatii se lupta cu manifestari fizice si psihice dintre cele mai daunatoare. Cateva dintre ele sunt de-a dreptul alarmante, iar personal consider ca nici o fiinta umana nu merita sa traiasca vreodata asemenea drama. Care este atitudinea ta in fata acestor lucruri?!

 

Ce probleme au acesti copii?

Pe langa lipsa de familie, adapost, hrana, si imbracaminte adecvata, iata citeva din lucrurile care ii afecteaza pe acesti copii:

• resimt acut lipsa de afectiune (principala cauza ce l-a determinat pe copil sa fuga in strada)
• fiecare copil doreste sa castige atentia, fiind intr-o permanenta competitie cu ceilalti
• traiesc numai pentru prezent (nu este deloc preocupat sau ingrijorat de viitor, traind pentru astazi si acum)
• oportunism (incearca sa profite de orice noua situatie care le poate aduce un profit)
• neincredere in fortele proprii
• prezinta un scazut sentiment al demnitatii (nu se jeneaza sa joace rolul handicapatului fizic sau psihic daca aceasta ii aduce profit)
• slaba acceptare a unui sistem de valori moral
• vocabular saracacios si tulburari de vorbire
• operatii mintale scazute si imaturitate afectiva
• agresivitate ridicata (cel mai adesea sunt batai de strada intre rivalii care isi doresc aceeasi fata)
• tulburari de concentrare a atentiei datorita inhalarii de aurolac
• autopunitie (autoagresiune) – prezinta frecvente taieturi cu lama sau cutitul (cel mai adesea pe maini, burta, gat) ducand la inacceptarea propriei persoane

 

Aceste din urma manifestari au depasit probabil de mult statutul de crize, devenind profunde traume de natura psihica. Declaratia Romicai ne socheaza: „Atunci cand am crize nervoase, daca nu vad sange curgand nu ma pot linisti..”  In urma inhalarii de aurloac (bronz, vopseluri, prelandez sau lacuri volatile) toti trec prin manifestari asemanatoare: senzatia de beatitudine, in case se simt foarte puternici gata sa se bata cu toata lumea si foarte adesea isi pierd controlul asupra simturilor primare (lesina sau, constienti fiind, urineaza pe ei).

Si parca nu ar fi suficient atat, situatia lor este inrautatita si de actiunea rau-voitoare a familiilor din care provin. De exemplu, Georgiana este o fata de 18 ani pe care mama o trimite sa faca bani prin prostitutie. Data afara din casa, aceasta copila este nevoita sa traiasca prin canalele orasului. In canal este silita de cei de aceeasi teapa cu ea, atat baieti cat si fete sa comita tot felul de perversiuni sexuale. Acum, dupa cativa ani de „activitate”, aceasta tanara este lipsita de orice respect de sine si nu mai asteapta absolut nimic bun de la ziua de maine..

 

Ce face misiunea God’s Family pentru copiii strazii?

Inceputurile activitatii noastre au fost dintre cele mai modeste. Lucrand insa in mod direct cu tinerii strazii, am mentinut un dialog zilnic cu acestia, fiind alaturi de ei si incercand sa rezolvam nevoi stringente de hrana, imbracaminte si prim ajutor medical. In lunile trecute, atentia noastra a fost orientata asupra copiilor strazii din Buzan, si anume grupurile de copii care traiesc in canalele de apa calda, subsoluri sau scarile blocurilor de locatari. Desi insuficient, ajutorul nostru consta in hrana, incaltaminte si haine pentru fiecare anotimp, si produse de igiena personala.

Vazand nevoile acestor tineri, nu ne-am putut multumi doar cu o sustinere materiala. Astfel am incept sa organizam pentru ei intalniri de rugaciune si educatie crestina. In fiecare saptamana, usile bisericii din Buzau (strada Salvarii nr. 3) sunt deschise pentru a primi pe toti cei flamanzi si insetati dupa neprihanire. Activitatile noastre sunt diversificate, deseori facand apeluri la impacare cu Dumnezeu si la schimbarea vietii. Unii dintre ei si-au predat viata in mainile Domnului, altii cel putin au inteles nevoia de a se ruga si mijloci pentru semenii lor aflati in suferinta.

Cu ocazia sarbatorilor de Nasterea Domnului, am organizat un program special cu tinerii strazii. Am organizat o iesire speciala intr-o biserica din Ploiesti (70 km de Buzau). Vizita a adus un suflu nou tinerilor, atat prin caracterul inedit al iesirii cat si prin colindele pe care le-au cantat cu un deosebit entuziasm. Nu intotdeauna insa intalnirile noastre sunt lipsite de incidente. Cateodata situatiile create inoportun de acesti tineri ne depasesc. De exemplu, dupa inceperea anului, in timpul mesei servite in cladirea bisericii o neintelegere iscata intre doi tineri a facut ca unul dintre ei sa-l injunghie pe celalalt cu cutitul de taiat paine. Rana nu a fost foarte adanca, insa suficienta ca sa-l ducem la spital sa-i puna cateva copci..

 

Intalniti cativa dintre copiii strazii

Acordam un sprijin deosebit tinerei Calarasu Elena, in varsta de 28 de ani. De trei ani locuieste pe strazile Buzaului, fara acte sau un sprijin material stabil, supravietuind numai din mila cetatenilor. Are deja doua fetite in Centrul de Plasament, iar de curand a nascut un baietel. O sprijinim pe aceasta tanara prin vizite, imbracaminte, alimente, medicamente si lucruri necesare noului nascut. Intentionam sa gasim o locuinta pentru ea si copilasul ei. Ea este unul dintre succesele lucrarii noastre, printre cele mai receptive persoane de pe strada, frecventand programele bisericii noastre in mod constant de cateva luni de zile.

Gabriel (Constantin) este numele unui tanar de 12 ani. Desi are deja noua copii, fratele Didian, membru al echipei noastre, prins de mila de situatia jalnica a acestui copil l-a luat la el acasa. Timp de cateva saptamani, Gabriel a gasit aici caldura si o familie iubitoare. Deoarece Didian nu putea pastra in locuinta sa un copil minor fara acte legale. Gabriel a trebuit sa fie mutat pentru o perioada nedeterminata intr-un Centru de Copii.

O cunostinta mai veche de-a noastra este Leo. El are patru ani si locuieste cu bunicii lui. Anul acesta am reusit sa-i smulgem un zambet prin vizita oe care i-am facut-o cu ocazia sarbatorilor de iarna. Bineinteles, nu ne-am dus numai cu zambete si maniere alese, ci si cu sacosele pline, alimentele duse de noi fiind de mare folos intregii familii.

Sunt multi altii copii si tineri de toate varstele, fete si baieti. Toti sunt fara familie, fara un camin si far aparare. Fiind mereu in cautarea unor surse de existenta, acesti tineri ai strazii sunt victime ale abuzurilor de tot felul. Cata foame, cata suferinta, cata umilinta, cat dispret si departare de Dumnezeu trebuie sa indure pentru a ne atrage atentia? Oare vom fi vreodata in stare sa intelegem durerea acestor tineri, majoritatea izgoniti din propria lor copilarie?

 

O casa si educatie pentru copiii strazii

Pe 19 Septembrie 2004, impreuna cu sotia si cei cinci copii ai nostri, vom pleca in Romania pentru o perioada de sase luni pentru a incepe constructia unui camin care sa adaposteasca acesti copii. Lasam in urma prieteni, familia, si biserica din care facem parte (Dearborn Heights, Detroit, Michigan).

In ciuda faptului ca nu avem inca fondurile necesare pentru ridicarea si echiparea acestei constructii, privim prin credinta la Dumnezeu si-l rugam ca aceasta cladire sa fie gata pina la sfirsitul anului. Iarna trecuta, unii dintre copii strazii din Romania au murit de frig. Putem oare sta nepasatori? Stim ca lui Dumnezeu ii pasa si dorim sa oferim acestor copii nu numai un loc de adapost ci si un mediu crestin in care vietile lor sa fie schimbate prin cunoasterea si acceptarea Domnului Isus Hristos ca Mintuitor personal.

 

Catalin si familia: sotia Estera si copii- Naomi, Rut, Israel, Abigail si Caleb

 

Dorim sa le oferim copiilor strazii cursuri de alfabetizare, intrucit multi dintre ei sint analfabeti. Deasemenea, vrem sa infiintam o micro-ferma si un atelier de dulgherie in care ei sa obtina deprinderea de a-si cistiga singuri existenta.

 

Ce puteti face dumneavoastra?

• Rugati-va pentru copii strazii si misiunea God’s Family.
• Spuneti si altora despre nevoile acestor copii.
• Vizitati-ne in Romania in aceasta perioada de sase luni pentru a va implica in schimbarea acestor vieti.
• Sprijiniti-ne material. Pe linga banii care vor fi folositi pentru construirea si echiparea unei cladiri, hrana, si alte nevoi zilnice, avem nevoie de un microbuz (minivan), imbracaminte (camasi, pantaloni, rochii, imbracaminte de corp), pantofi si sosete, cizme, sapun, sampon, pasta de dinti, etc.
• Vizitati Web site-ul nostru des www.godsfamilyinc.com pentru cele mai recente informatii si poze.

 

Unde ne puteti contacta?

 

 

[newsletter_button id=0 label=”Subscribe to our Newsletter”]